Arhiva

Arhivă autor

Esti speolog

7 februarie, 2014 Lasă un comentariu

-Daca atunci cand ajungi acasa nu aprinzi lumina ci frontala, inseamna ca esti speolog.

-Daca pe pijamaua ta scrie Petzl sau AV…inseamna ca esti de la Poli…

-Daca versurile melodiei Banana de la Valahia ti se par un lucru cat se poate de serios si nu ceva de luat in gluma, s-ar putea sa fii
speolog.

-Daca vrei sa slabesti nu ca sa arati bine la plaja ci ca sa incapi in Piatra altarului, inseamna ca esti speolog.

-Daca atunci cand vrei sa mergi la Frigider te gandesti la ce mancare sa-ti pui cu tine, s-ar putea sa fii de la Poli.

-Daca pentru tine Clio e mai mult decat un nume de masina…esti speolog.

-Daca habar nu ai unde sunt cele mai in voga cluburi, dar ajungi cu ochii inchisi la birtul din Doda, esti de la Poli.

-Daca in trusa de scule ai pe langa un rand de chei, un rand de semichei, s-ar putea sa ai o problema.

-Daca ai restante la ratele masinii……de gaurit s-ar putea sa fii de la Poli.

-Daca pentru tine Valea Ponorului e mai importanta ca Dunarea, cred ca esti speolog.

-Daca pentru tine ‘zda masii nu e o injuratura, inseamna ca esti de la Poli.

-Daca atunci cand te uiti la Somes nu vezi cizme, PET-uri sau alte gunoaie si te gandesti mai degraba la cat la suta din el e Humpleu, esti de la Poli.

-Daca pentru tine „cascaval pane” e  mai mult decat un fel de mancare, esti de la Poli.

-Daca atunci cand speli rufe infunzi canalizarea, esti speolog.

-Daca de obicei porti vesta, s-ar putea sa fii speolog.

-Daca intr-o farfurie cu supa tu iti pui un pachet de unt, esti speolog/Ovi Pop.

-Daca saptamanal iti ingrijesti fata cu argila, esti speolog.

-Daca atunci cand vezi un horn, iti vine sa-l cateri, esti speolog/Matei.

-Daca intr-o excursie de 10 zile iti iei doar doua banane, esti speolog.

-Daca ti-e teama ca ai femurul prea lung, esti de la Speopoli.

-Daca atunci cand esti in statie cauti o viza, esti speolog.

-Daca gasesti poze cu mama sau cu tatal tau in revista Speomond, s-ar putea sa fii speolog.

-Daca intre locul in care dormi si locul in care iti faci nevoile treci de o fractionare, esti speolog.

-Daca vineri iti golesti frigiderul si iti bagi mancarea intr-un bidon de plastic…esti speolog.

-Daca mergi in tura cu 3 perechi de chiloti si vii cu una singura…esti speolog.

-Daca mergi in tura cu o pereche de chiloti, dar acasa numeri 3, ai fost in echipa cu speologul de mai sus, deci esti speolog.

-Daca esti olog,…spe-olog…atunci esti speolog.

-Daca de obicei vezi lingurite pe pereti, esti speolog.

-Daca vreodata ai rugat un coleg sa-ti umfle maneca, atunci esti speolog.

-Daca in padure cauti braduti cu trei varfuri, esti de la Speopoli.

-Daca stii ca Sranciobul nu e pentru copii, esti de la Speopoli.

-Daca dupa opt pui si coada vacii, esti speolog.

-Daca folosesti claunul doar pe tavan, esti speolog.

-Daca faci parte din „generatia cu cheie de 13 legata la mana”, esti speolog.

-Daca pentru tine Tam-Tamul e un obiect de cult, esti speolog.

-Daca vreodata te-ai plimbat prin padure cu generatorul, s-ar putea sa fii speolog.

-Daca pentru tine gurul e plin cu apa, esti speolog.

-Daca ai pieptanat vreodata un munte, s-ar putea sa fii speolog.

-Daca atunci cand vrei sa-ti iei masina te gandesti la Bosch sau Makita, esti de la Poli.

George, Petre, Matei, Cata

Reclame
Categorii:aiurea

Initierea… prin ochii unui incepator

27 ianuarie, 2014 2 comentarii

Totul a inceput cu cuvantul “speologie”, care mi-a trecut brusc prin cap intr-o dupa-amiaza linistita de weekend. Cred ca era unul dintre acele momente in care te gandesti la ceva si apoi incepi si zburzi cu acel gand prin propria imaginatie, construind in cateva secunde un intreg nou univers. De data asta insa, spre surprinderea mea, speologia a devenit realitate, intr-o zi de marti, cand am ajuns la o sedinta a clubului SpeoPoli. Totul s-a continuat apoi cu o urmatoare sedinta, cu vreo doua discursuri fascinante si cu o tura de initiere…pe care eu am trait-o cam asa: In dimineata zilei de sambata, am pornit catre gara cu rucsacul in spate si cu o oarecare emotie in suflet, nestiind exact ce-avea sa se intample. Ajunsa in fata garii, m-am alaturat grupului destul de numeros si am pornit spre Pestera Batranului, via Suncuius. Drumul a durat vreo 5 ore, in care am avut timp sa ma bucur de natura, sa surprind cateva imagini cu aparatul foto, dar si sa leg cateva conversatii interesante cu unii din membrii grupului. Ajunsi la locul de campare, am presarat valea cu corturi colorate, ne-am echipat si am plecat spre gura pesterii. Eram atat de entuziasmata incat mi s-a parut ca a durat o vesnicie pana sa intru inauntru. Am coborat pe coarda in put, dar pana sa coboare toti oamenii din echipa am mai asteptat o data, acum si mai nerabdatoare. Intr-un final am pornit, in sir indian, cu frontalele aprinse, catre intuneric. Eram fascinata de tot ce vedeam in jur, de cum ma simteam acolo, de aer, de peretii masivi ai pesterii si de ceea ce urma dupa fiecare cotitura, de lilieci, de formele ciudate pe care le luase calcarul in timp…aveam o multime de trairi simultane! In spatele tuturor insa, mergea unul dintre membrii mai vechi ai clubului, care nu prea mai parea impresionat de nimic din ceea ce vedea, ba chiar isi mai stingea frontala si tragea cate un pui de somn pe unde stationam un pic mai mult. Un pic amuzata, gandul mi-a zburat totusi la cate pesteri impresionante trebuie sa fi vazut el deja… In a doua parte, drumul a inceput sa fie din ce in ce mai ingust si apa tot mai mare, avand tot mai multe obstacole de trecut. Marturisesc ca abia asteptam partile mai ciudate ca sa ma pot tarî in voie prin noroi. Totusi zonele respective n-au fost prea lungi si dupa vreo doua ore, drumul s-a terminat intr-o sala maricica, unde am insistat sa stingem frontalele si sa facem liniste pentru catva timp. Momentul a fost intens, dar scurt si fara sa mai zabovim, am pornit spre iesire. La intoarcere, aceeasi pestera parea diferita, un alt drum, parca o alta aventura. Iar la final, ne astepta aceeasi franghie, care de data asta trebuia urcata. Afara, era o alta lume: gulasul fierbinte la ceaun ne astepta pe toti in ploaie, langa focul de tabara. Am mancat asa, fara sa ma mai gandesc la noroiul de pe mine…si a fost delicios! Seara, langa foc, cu chitară si bancuri pe fundal, am avut timp sa ma gandesc la tot ce traisem si sa ma bucur de fiecare moment inca o data. In linistea noptii, sub cortul batut de picuri de ploaie, somnul m-a furat prea repede…purtandu-ma cu magia lui undeva departe spre copilarie, in verile in care ma hraneam citind din “Ciresarii”. A doua zi, cu mintea atat de limpede si fericita, dupa ce am invatat sa facem cateva noduri, am plecat inapoi spre Suncuius. Am poposit vreo doua ore intr-un bar si apoi ne-am urcat in trenul spre Cluj. Mi-a placut mult si chiar imi doresc sa repet experienta. Tot ce ma mai mira din cand in cand este cuvantului “speologie” si intamplarea ce l-a facut sa-mi treaca asa, deodata, prin cap…

RALUCA

Categorii:TURE

Tura foto si nu numai in Pestera Osoiu

27 ianuarie, 2014 3 comentarii

In 24 ianuarie , ma suna Radu Salcudean: “Salutare, ce zici de o tura foto maine in Osoiu? m-a invitat Posmosanu la pozat si m-am gandit ca poate te bagi”. Clar! Ma gadeam, ca ii musai sa merg, mai ales ca Radu si Posme sunt fotografi de prima mana, si merita sa-i urmaresc la treaba.

Zis si facut, pana seara am facut echipa din Cluj: Eu(Cata), Radu, Madalina Nistor si Raluca Duta ( mai vorbisem si cu Carmen, dar era foarte racita).

In 25 dimineata, la ora 8.00 sunt cu masina in fata blocului lui Radu, care ma astepta cu o banana gigantica in spate plina cu blitzuri, bidoane etanse si alte lucruri trebuincioase unui fotograf. Le luam si pe fete, ne intoarcem la Radu acasa ca si-a uitat cizmele, si pe la 9 suntem la iesire din Cluj, pe o vreme de asteptat colindatori acasa… La iesire din Saula, spre Huedin, in mijlocul drumului trona o roata de camion. Pun frana, si in dreapta sub drum vedem un TIR care tocmai se rasturnase. Oprim si sarim sa acordam primul ajutor; Radu suna la 112, Eu il scot pe sofer afara, Madalina aduce trusa de prim ajutor, Iar Raluca il bandajeasa pe sofer(era ranit suprficial la arcada, era ok in rest), munca de echipa. Mai asteptam putin pana vine ambulanta(cei de la 112 ne-au spus sa nu plecam pana vin autoritatile). Intr-un final vin medicii, soferul ne multumeste de ajutor, iar noi ne continuam drumul spre Varciorog. Dupa o scurta oprire la un magazin alimentar din Alesd, ajungem si la gura pesterii unde ne astepta Posme.

Pestera, foarte frumosa de altfel, era asaltata din toate partile de speologi, care erau organizati intr-o mega tura de explorare pe perioada weekendului. Erau organizati pe echipe: de suprafata, de cartat, de escaladat hornuri, de coborat avene prin exterior, de atacat tarasul final, care are undeva pe la 700 de m, si echipa noastra la pozat.

Ne echipam rapid si pornim spre intrare. Eu mai fusesem in Osoiu, si banuiam ca o sa avem ceva de stat pe portiunea de intrare. Dupa ce patrundem in pestera, urmarim activul care a sapat aici o galerie destul de ingusta si de joasa, iar pe masura ce inaintam apa atinge cei doi pereti, devine din ce in ce mai adanca, iar tavanul coboara destul de mult, in asa fel incat trebuie sa fi foarte atent sa nu te murezi bine. Evident ca pe portiunea asta era un carnat de oameni care asteptau sa abordeze apele. Glume, bancuri, voie buna. Ne simtim ca intr-un vestiar de liceu inainte de ora de educatie fizica. Un baiat nu reusea nicicum sa inainteze; dupa vreo 30 de minute de negocieri, nu are ce sa faca si se uda bine. Uf a trecut. Noi ne miscam mai repede, eu ca un elefant, Raluca si Mada ca niste feline. Ne taram pe prundis, ne impingem bananele, si ajungem intr-un final in sala mare. Acolo, lume ca la miting, unii asteptau, altii apareau de prin galerii, o echipa carta intr-un colt, era ca intr-o piateta din Salzburg in preajma Craciunului. Facem o pauza scurta de stors sosete, depunem bananele langa un morman mare de bidoane etanse si pana sa apara Radu si cu Posme, care pornisera mai tarziu de la masini, ne pornim sa vizitam pestera. Frumoasa, cu o podea plata in majoritatea zonelor, ne simteam ca prin niste catacombe.  Daca e si de explorat hai si noi; si ne pornim cu Mada si Raluca sa cercetam cotloanele pesterii pana reusim sa ne murdarim cu argila din cap pana in picioare. Dupa ceva vreme, ne dam seama ca totusi venisem la pozat. Purcedem sa-i cautam pe cei doi artisti. Ne intalnim cu niste baieti de la Timisoara pe galeria activa care ne scutesc de eforturi. “Vedeti ca va asteapta Radu cu Posme mai in amonte pe activ” Mergem putin si dam de ei. Trepiede, declansatoare, blitz-uri pozitionate in zone strategice, ce mai; Regie in toata regula. Imi dau seama ca bananele nostre erau in alta parte si trag o fuga dupa ele. Ma intorc rapid si ma pregatesc si eu de pozat. Mada cu Raluca pregatesc ceaiul. Stupoare: ceaiul meu si nessul lui Raluca erau in masina. Buna treaba, zic. Facem o ciocolata calda pe baza de milka si mars, nici nu credeam ca o sa iasa asa de buna.

Dupa cateva cadre reusite, ii lasam pe Radu si Posme sa caute alta zona de pozat, iar fetele si cu mine pornim iarasi la balaurit prin pestera. Gasim intrarea pe tarasul mare si ne avantam putin in el. Interesant, as incerca o data sa merg spre capat, mai ales ca exploratorii anteriori s-au intors dupa 700 de m pe motiv de oboseala si pestera continua bine merci pe acolo. Ne intoarcem spre zona  unde am lasat bananele, ne intalnim cu fotografii, mai stam putin sa-i ajutam la incadrari si la blitzuri, iar pe la 18 il lasam pe Posme in pestera, iar noi clujenii ne pornim spre iesire. Ajungem in zona cu apa pe care o abordam conventional de data asta, ca ne asteptau prosoape uscate la masina. Limpezim bine echipamentul,ne schimbam in haine curate si… toate panzele sus, spre casa.

_DSC8496_DSC8489

Categorii:TURE

Initiere in speologie 2013 – SEDINTA

22 octombrie, 2013 Lasă un comentariu

Pe 29 octombrie 2013 va invitam la sedinta festiva a Clubului de Speologie Politehnica, adica la o intalnire directa cu noi.

Vom avea prezentari de filmulete si diaporame cu activitatea noastra din ultimii ani.

Marti se vor face inscrierile pentru tura de initiere in speologie, adica o vizita in una din pesterile Muntilor Apuseni, pentru care noi vom asigura echipamentul colectiv si ghidajul.

Sedinta festiva 2013

Afis sedinta festiva 2013

Va asteptam pe 29 octombrie 2013, la ora 20:00 in amfiteatrul D21 al facultatii de Electronica de pe str. Baritiu 26-28.

Categorii:SEDINTE, TURE Etichete:,

Programul festivalului Speoarta, editia 2013

program Speoarta 2013

Categorii:PROIECTE Etichete:

Raport de tura 02.03.2013 Humpleu

6 martie, 2013 Un comentariu

In 02.03.2013, a fost organizata o tura in Pestera mare din Valea Firii.

Participanti: Diana, Elena, Teo, Daniel, Valer, Miguel si Cata

A fost o tura foto, avind ca obiectiv, realizarea unor fotografii, in salile din zona de intrare a pesterii.

Am ajuns in Doda Pilii pe la 9 dimineata, unde am luat legatura cu Mircea si Nicu, rangerii de la Parcul Natural Apuseni, de la care am primit cheia de la pestera.

Dupa o urcare alunecoasa pe gheata din padure, am ajuns la  10:30 la intrare

Am hotarat sa facem poze incepind cu sala raului, urmand sa facem fotografii in toate salile inspre iesire.

La 20:30 am iesit si ne-am intors cu totii la Cluj in aceeasi zi

DSC_0113a DSC_0119a DSC_0090 DSC_0106a DSC_0105a DSC_0095a DSC_0067a

Categorii:TURE

Speoarta 2013

afis2013

Categorii:TURE

Tabara Vara-Toamna 2012

11 septembrie, 2012 Lasă un comentariu

In perioada 14-18.09.2012, va avea loc cu putina intarziere, traditionala tabara de vara a Clubului de Speologie Politehnica.

Cazarea se va face la refugiul Speopoli de la confluenta vaii ponorului cu Somesul cald si la corturi, daca suntem prea multi.

Obiective: Dezobstructie la deja celebra Dolina lui Dragos

Ture de suprafata in zona Groapa larga, Poiana Vartop, Poiana Marului

CHEF

 

Categorii:TABERE, TURE

Exercitu TSA

13 aprilie, 2012 Lasă un comentariu

Asa cum am mai discutat, am vrea ca aceste exercitii sa devina un obicei in cadrul clubului. Am descoperit un copac numai bun pentru asa ceva, in padurea Hoia, mai sus de Muzeul Satului. Accesul se face pe drumul de la Muzeu, prin stanga parcului de dirt jump pentru biciclete, iar la iesirea din padure, pe partea derapta a drumului se afla o ferma, iar vis a vis de ea pe langa liziera, este stejarul care il folosim la exercitii. Apropo: Am prins un apus de soare bestial

-12.04.2012

Participanti:Ilinca, Alina, Matei si Catalin

-26.04.2012

Participanti: Miha, Matei, Diana, Sigrid, Ilinca, si Catalin

poze noi in slideshow!!

Această prezentare necesită JavaScript.

Categorii:TURE

Tabara de 1 Decembrie – Raport de tura

5 decembrie, 2011 Lasă un comentariu

In perioada 01-04.12.2011, s-a desfasurat traditionala tura de 1 Decembrie a clubului nostru. Cazarea s-a facut la refugiul Salvamont din Doda Pilii.Au fost 27 de membri Speopoli mai noi si mai vechi si 10 speologi de la Clubul de speologie Focul Viu din Bucuresti.

O parte din participanti a ajuns de joi seara, inclusiv Simona, Cristi si Razvan, care au venit direct dintr-un bivuac obositor de V5, iar o parte de vineri. Vremea a fost buna doar vineri, iar Sambata si Duminica a plouat .

Activitati desfasurate:

02.12

– Humpleu – tura de vizita pe circuitul clasic, participanti : Simona, Cristi(Speopoli), 7 speologi de la Focul Viu

– Pestera Coltului – Tura de vizita condusa de George si Isa(Speopoli)

– Tura de suprafata – Capatul Vaii Firii,  Poiana Vartop, condusa de Matei si Cata(Speopoli), finalizata cu o scurta vizita in salile de intrare din Humpleu

– Frigiderul Lui Gigi – S-a mers seara tarziu cu intentia de a evalua situatia de la intrare(colmatajul intentionat cu bolovani si lemne). Dupa o scurta tura de dezobstructie s-a refacut accesul in pestera

03.12

– Humpleu – tura foto pe fosil, condusa de Simona, Cristi, Razvan(Speopoli), o parte din speologii de la Focul Viu

– Humpleu – tura de vizita pe circuitul clasic, condusa de Stefan (Speopoli)

– Sistemul Cerbului – condusa de George si Isa(Speopoli)

– Pestera Rece – tura de vizita, condusa de Vasile (Speopoli),

– Tura de suprafata – Groapa larga, au fost luate coordonatele gps ale Dolinei lui Dragos si a Ponorului cu Zapada

Din pacate, vremea capricioasa, nu ne-a lasat sa realizam mai multe din obiectivele propuse.

Le multumim si celor de la Salvamont, pentru ca au fost, de altfel ca intotdeauna, niste gazde de exceptie.

La final, mentionez faptul ca am primit un mesaj de la Sasha de la Focul Viu, pe care am sa-l reproduc integral, intrucat  se adreseaza tuturor :

”Servus! am ajuns aseara cu totii Ok in Buc. Merci mult de tot pentru tura, ne-am simtit excelent si in pestera si afara:). Sper sa ne vedem in curand”