Prezentare

PREZENTARE GENERALA SPEOPOLI

Clubul de Speologie Politehnica a luat fiinţă în anul 1969, la iniţiativa unui grup de studenţi coordonat de geologul Constantin Grama. La începuturile sale clubul s-a numit Alpin Speo Club Politehnica şi, alături de speologie, s-au parcticat drumeţia montană, alpinismul şi schiul. Activităţile speologice predilecte au fost cele de cunoaştere a carstului şi de parcurgere a unor peşteri cunoscute din Carpaţii Apuseni şi din alte zone carstice.

În anul 1979, membrii clubului participă pentru întâia oară la o reuniune speologică naţională şi se alătură celorlalte cluburi în cadrul Comisiei Centrale de Speologie Sportivă din Fedreaţia Română de Turism Alpinism. Urmare a acestui eveniment, clubul îşi schimbă numele în Clubul de Speologie Politehnica şi îşi orientează activitatea în special pe descoperirea, explorarea şi cartarea peşterilor. În anii care urmează, eforturile ne sunt răsplătite de obţinerea premiului pentru debut, în 1980, pentru 22 de peşteri descoperite şi, în 1981, a locului 3 pe ţară, pentru 77 de peşteri descoperite, explorate şi cartate. Zonele predilecte de lucru sunt Şuncuiuş – 10 Hotare –Valea Videi şi Valea Iadului – Valea Bisericii. În paralel cu acestea, demarăm şi o colaborare – ce se va dovedi fructuoasă – cu Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti în Munţii Şurianu şi Valea Streiului.

Începând cu anul 1984, activitatea s-a concentrat în mod deosebit asupra Zonei de Izvoare a Someşului Cald. Am descoperit aici mai mult de 60 de peşteri şi avene – a căror lungime cumulată este de circa 40.000 de metri de galerii subterane – dintre care se detaşează: Peştera Piatra Altarului, Peştera Rece, Peştera Diaclază, Peştera Poarta Alunului, Peştera Vârtopaşul, Peştera Colţului, Sistemul Peşterii Cerbului, Peştera Grama, Avenul din Poieniţă, Izbucul Alunului Mare, Peştera Fisura Neagră, Peştera cu Ceaţă, toate cu lungimi mai mari de 1.000 m. La acestea se adaugă explorările în premieră din Sistemul Humpleu, Peştera cu Apă de la Bulz, Jghiabul lui Zalion, care au adus, şi ele, mii de metri de galerii.

Toate aceste realizări de excepţie au adus clubului numeroase premii importante la reuniunile speologice naţionale. Începând cu 1984, am obţinut de două ori locul 5, de două ori locul 3 şi, în 1989, locul 1 în ierarhia cluburilor speologice româneşti şi am fost abonaţi la premiul „Exploratorii” şi la premiul „Johny Baboş”, care răsplăteau realizările de club şi individuale de excepţie ale fiecărui an. La acestea se adaugă premiile obţinute la competiţiile sportive cu caracter speologic sau distincţiile acordate pentru cartare.

Activităţile artistice cu tematică speologică au reprezentat, de asemenea, un domeniu de excelenţă al studenţilor de la Speo Poli. Diaporamele, fotografiile color şi alb-negru sau grafica au fost premiate atât la ediţiile Festivalului Naţional de Artă Speologică „Speoarta” cât şi la mari concursuri de fotografie. Ca o împlinire a acestor procupări, în 1996 s-a reuşit publicarea albumului celei mai frumoase peşteri din România,Piatra Altarului.

Acţiunile explorative, de cartare, ştiinţifice şi artistice au fost dublate de o preocupare constantă şi deosebit de serioasă îndreptată spre protejarea patrimoniului natural descoperit de membrii clubului. Astfel, încă de la descoperirea Peşterilor Piatra Altarului şi Rece (1984) sau Cerbului (1988), s-au construit porţi de interzicere a accesului neautorizat în aceste peşteri şi s-au luat măsuri suplimentare pentru protejarea obiectivelor: mascarea intrărilor, publicarea de date fără detalii privind localizarea peşterii, etc. Astăzi, Clubul de Speologie Politehnica este custode oficial al peşterii Piatra Altarului, care are statut de rezervaţie ştiinţifică.

În anul 1990, clubul a dobândit personalitate juridică în baza unui statut care plasează în prim plan descoperirea, explorarea, cunoaşterea ştiinţifică şi protejarea peşterilor. Membrii sunt, în mare majoritate, studenţi şi absolvenţi ai universităţilor clujene. Şedinţele săptămânale se desfăşoară, conform tradiţiei, pe str. Bariţiu, la Universitatea Tehnică.

ISTORIC

1969 – 1976
În coordonarea ştiinţifică a geologului Constantin Grama,activitatea clubului debutează cu ture speologice şi drumeţii în Munţii Apuseni.
Zonele carstice preferate: Şuncuiuş, Valea Mişidului şi 10 Hotare, din Munţii Pădurea Craiului şi Platoul Carstic Padiş din Munţii Bihor.
În 1972 gruparea politehnistă îşi adoptă prima denumire oficială: „Alpin Speo Club Politehnica” Cluj, primul statut şi primul regulament.
Preşedinte este ales Adrian Chişu
secretar – Dan Bracaciu
coordonator ştiinţific – Constantin Grama
care vor conduce clubul până în 1976. Turele speo se organizează la Peştera Bătrânului, Lesiana, Ungurului, Vântului, Vadu Crişului, Scărişoara, Gheţarul de la Barsa, Zăpodie, Huda lui Papară, Meziad, Măgura şi multe altele.
În 1975, ASCP organizează prima tabără internaţională la Şuncuiuş, cu participarea Clubului Speologilor Amatori din Kracovia. Alte tabere organizate:
Bedeleu – 1972
Groapa de la Barsa – 1973
Lunca Arieşului şi Meziad – 1974
Piatra Craiului şi Şuncuiuş – 1975
Padiş – 1976. Tot în această perioadă se reuşesc şi primele dotări: primele scăriţe electron în şi primele corzi.

1976 – 1980
Clubul o are ca preşedintă pe Simona Simu şi pe Constantin Grama – coordonator ştiinţific.
Zonele predilecte rămân aceleaşi: Pădurea Craiului şi Munţii Bihor. Peştera Bătrânului devine locul preferat pentru turele festive ale Speo Poli, în fiecare an în octombrie, cu începătorii. Se organizează ture de amploare şi expediţii în diverse zone carstice. Revelionul ‘78 – 79 se face pentru prima dată într-o peşteră – Lesiana.
În 1979 clubul are peste 50 de membri şi se organizează ieşiri în 2 – 3 locuri la fiecare sfârşit de săptămână. Activitatea artistică devine importantă. De 1 Mai, în organizarea şi sub conducerea lui Constantin Grama, 20 de membri pleacă într-o foarte reuşită expediţie pe cheile Nerei. Vara, o echipă a clubului face o expediţie în carstul din Cehoslovacia şi în Munţii Tatra. În toamna aceluiaşi an, Alpin Speo Club Politehnica participă pentru prima oară la o reuniune speologică naţională, care are loc la Herculane şi devine membru al Federaţiei Române de Turism Alpinism. Din acest moment membrii Speo Poli au decis ca activitatea principală să fie orientată spre descoperirea şi explorarea peşterilor.

1980
Preşedinţi: Simona Simu şi Nicu Gligan
Coordonator ştiinţific: dr. Gheoarghe Racoviţă
Activităţile explorative ale clubului se concentrează îndeosebi asupra zonei 10 Hotare, Munţii Pădurea Craiului, în încercarea de a intra în Sistemul Izbândiş. Încep explorări pe Valea Iadului şi în Podişul Someşan. Tabăra de vară, organizată în zona 10 Hotare aduce câteva noi descoperiri şi puncte de lucru. Revelionul 80 – 81 se organizează la Gârda, împreună cu Cristal Timişoara. Se face schi şi speologie. Cu această ocazie redescoperim Peştera Zgurăşti.
La Speosportul de la Izvorul Mureş, Speo Poli primeşte premiul pentru debut, pentru 22 de peşteri descoperite şi cartate.Participăm, cu o echipă numeroasă, la prima ediţie a Festivalului Naţional de Artă Speologică “Speoarta” la Rm. Vâlcea.

1981
Preşedinţi Mircea Almăşan şi Mihai Gligan
Coordonator ştiinţific: dr. Gheorghe Racoviţă
Cercetările din 10 Hotare se extind şi spre Valea Videi. Este descoperită Peştera cu Cascadă care, cu 568 m dezvoltare, devine cea mai lungă peşteră a clubului. Echipele de explorare descoperă numeroase peşteri în Valea Iadului şi Valea Bisericii. De 1 Mai se organizează o expediţie pe Valea Streiului, cu vizitarea mai multor peşteri importante. Urmare a acestei ture, am luat legătura cu CSER Bucureşti şi am demarat colaborarea pentru continuarea explorărilor din Munţii Sebeş. În august, 3 membri ai Speo Poli participă la Şcoala Naţională de Speologie din Padiş.

1982
Preşedinte: Mihai Gligan
Coordonator ştiinţific:dr.Gheorghe Racoviţă
Zonele de lucru continuă să fie 10 Hotare – Vida – Valea Iadului în Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Sebeş, în colaborare cu CSER Bucureşti. Se fac primele deplasări în Munţii Meseş. Se organizează tabere de lucru în Munţii Sebeş, pentru explorări în peşteri cunoscute şi pentru săpat la Ponorul Răchiţeaua şi în 10 Hotare pentru dezobstrucţie în peşterile Hodă şi Colaborării.Revelionul se face la Scărişoara, cu 23 de participanţi.

1983
Preşedinte: Mihai Gligan
Coordonator ştiinţific: dr. Gheorghe Racoviţă
Zone de lucru: Pădurea Craiului – 5 peşteri noi, Munţii Bihor – 3 peşteri, între care şi Peştera Ancuţei la Ic Ponor, Munţii Tibleş – Valea Lăpuşului, în colaborare cu Montana Baia Mare – 6 peşteri. Se colaborează în continuare cu CSER Bucureşti în Munţii Sebeş, unde se organizează 5 tabere de lucru. Se organizează a doua expediţie în Avenul Poieni din Munţii Metaliferi, pentru explorarea la –120 a acestui aven, descoperit în anii ’70 de Constantin Grama. Doi membri ai clubului participă la Şcoala Naţională de Speologie dela Padina. Revelionul se organizează la Arieşeni, cu 60 de participanţi.

1984
Preşedinte: Mihai Gligan,
Coordonator ştiinţific: dr. Gheorghe Racoviţă,
Coordonator tehnic: Nicu Gligan,
Responsabil artistic: Dan Bracaciu.
Clubul are peste 50 de membri activi. Turele se organizează în zonele tradiţionale: Pădurea Craiului – 10 Hotare, continuarea lucrului în Peştera Colaborării; Munţii Meseş – 6 peşteri în gips, Munţii Sebeş – explorări în avenul Dosu Lăcşorului. În acest an atacăm o zonă carstică mai puţin cunoscută: Zona de izvoare a Someşului Cald unde, pe parcursul mai multor tabere, se descoperă peste 50 de peşteri şi avene, între care: Peştera Piatra Altarului, care se protejează printr-o poartă, Peştera Rece, Peştera Corobaia Mare (Peştera Grama) şi Peştera Diaclază.Revelionul se organizează la Ic Ponor, cu 30 de participanţi. Cu această ocazie se lărgeşte tirbuşonul din Piatra Altarului şi se fac descoperiri importante în Diaclază şi Peştera Rece.
La Speosportul de la Tomeşti – Valea lui Liman, Speo Poli obţine locul 9.La Speoarta se primesc următoarele premii: Atena Cioca-Gracu – grafică; Marcel Baciu – diaporame „Clipa”, locul II; Dan Daniluc, Cecilia Magdaş, Dan Bracaciu
La Concursul Naţional de Fotografie organizat de Fotoclubul Universitatea: Vasile Dorolţi – premiul II Marcel Baciu – Iubirea cea Mare, Clipa – Trofeul Kolonics Karoly, Dan Bracaciu – Premiul Special al Juriului

1985
Preşedinte: Mihai Gligan
Vicepreşedinte: Oli Pătraş
Coordonator ştiinţific: dr.Gheorghe Racoviţă
Coordonator tehnic: Daniel Cârlugea
responsabil artistic: Mihaela Stoica
Responsabil cu materialele: Sandu Neamţu
Secretar: Adelina Regneală
Zonele de lucru: Ic Ponor şi Munţii Sebeş.
Se explorează şi se cartează în Piatra Altarului, Peştera Rece, Corobaia Mare, Diaclază, Dosu Lăcşorului şi alte peşteri. Se finalizează cartările în Piatra Altarului şi Diaclază. Începe lucrul la Albumul Piatra Altarului. În acest an se încep săpăturile de la –50 în Avenul din Poieniţă. Descoperim peşteri importante la Ic Ponor: Izbucul Alunului Mare, Vârtopaş, Gheţarul de la Vârtop. Se fac primele scufundări în Peştera Rece şi se trece sifonul aval. În decembrie, o echipă a clubului depăşeşte terminusul istoric din Jgheabul lui Zalion. Doi membri ai clubului participă la Şcoala Naţională de Speologie de la Padina.
La Speosportul de la Cluj, Speo Poli obţine locul 5 pe ţară pentru activitatea din anul speologic oct. 1984 – oct.1985, Premiul pentru Cartare şi Cupa organizatorilor. Echipa Speo Poli ocupă locul II în etapa finală. Clubul prezintă o lucrare ştiinţifică: “Consideraţii morfogenetice asupra peşterii din Piatra Ponorului”. În expoziţie se prezintă hărţile de la Piatra Altarului şi Diaclază. Speo Poli mai primeşte Premiul pentru grafică, prin atena Cioca-Grecu şi pentru grupaj dia, prin Vasile Dorolţi. La Speoarta clubul obţine locul 2, grafica, Atena Grecu; locul 2, seturi dia de 5, Calugaru Monica; locul 3, sculptura, Vass Zoltan

1986
Preşedinte: Mihai Gligan
Vicepreşedinte: Oli Pătraş
Coordonator ştiinţific: dr. Gheorghe Racoviţă
Coordonator tehnic: Sorin Todeasă
Responsabil cultural: Mihaela Stoica
Secretar: Adelina Regneală.
Zonele de lucru: Ic Ponor, Munţii Rodnei, Pădurea Craiului.
Se explorează şi se cartează în Izbucul Alunului Mare, unde se trece Sifonul Dalmaţienilor, Corobaia Mare, Vârtopaşul, Jgheabul lui Zalion – dincolo de fostul terminus în colaborare cu CSER Bucureşti, invitat de noi. Se descoperă Peştera Poarta Alunului şi o continuare importantă în Peştera cu Apă de la Bulz. Se descoperă Galeria Urşilor din Peştera Rece şi se cartează 1600 m post sifon. Se fac colorări în peşterile din zona Văii Ponorului în colaborare cu Institutul de Hidrologie Bucureşti.Doi membri ai clubului participă la Şcoala Naţională de Speologie.Revelionul se organizează la Scărişoara, cu 25 departicipanţi.
La Speosportul de la Izvorul Mureş, Speo Poli obţine locul 5 pe ţară. Clubul primeşte Premiul Exploratorii, pentru cele mai importante descoperiri. Mişu Gligan primeşte, neoficial, trofeul care avea să devină Speologul Anului. Sunt prezentate hartile pentru Corobaia Mare, Vârtopaşul, Jgeabul lui Zalion şi Peştera Rece (parţial).

1987
Preşedinte: Mihai Gligan,
Vicepreşedinte: Sorin Todeasă,
Coordonator ştiinţific: dr. Gheorghe Racoviţă.
Zone de lucru: Ic Ponor, Pădurea Craiului, Munţii Rodnei.
Se explorează şi se cartează în Izbucul Alunului Mare, Poarta Alunului, Peştera cu Apă de la Bulz, Vârtopaş. Pe valea Albioarei se descoperă 6 avene. Se continuă cercetarea post-sifon din Peştera Rece. Se organizează o tabără comună cu un grup din partea federaţiei Bulgare de Speologie. O echipă Speo Poli depăşeşte noul terminus din Zalion.
La Speosportul de la Costineşti, Speo Poli obţine locul 3 pe ţară. La concursul de blocatoare viteză Mircea Morărescu şi Florin Babţan se clasează pe primele două locuri la metoda rope-walking. Se prezintă hărţile peşterilor Izbucul Alunului Mare, Poarta Alunului, Peştera Rece şi Bulz (recartare).Sorin Arba se clasează al doilea la trofeul Speologul Anului. Speo Poli susţine o lucrare despre drenaje subterane în zona văilor Ponor – Alun, Munţii Bihor.

1988
Preşedinte: Mihai Gligan,
Vicepreşedinte: Oli Pătraş,
Coordonator tehnic: Florin Babţan,
Responsabil materiale: Horia Bugeac,
Responsabil propaganda: Dragoş Croitoru,
Pregătire noi membri: Marius Sântimbrean.
Zone de lucru: Ic Ponor, Pădurea Craiului, Munţii Rodnei.
Se continuă explorările şi cartările în Peştera cu Apă de la Bulz şi Zalion. Sunt descoperite: Peştera Colţului, Peştera Cerbului, Fisura Neagră, Peştera cu Ceaţă. Urmare a insistenţei echipelor de la Speo Poli, se reuşeşte trecerea, până la –250 în Avenul din Poieniţă. Sorin Arba participă la o expediţie în Crimeea.O echipă Speo Poli face revelionul în bivuac în peştera cu Apă de la Bulz.
La Speosportul de la Voineasa clubul obţine locu 3 pe ţară şi Premiul Exploratorii. Oli Pătraş este declarat speologul anului şi primeşte premiul Johny Baboş. Sunt prezentate hărţile de la Sistemul Peştera Colţului – Peştera Pepii, Peştera cu Apăde la Bulz.

1989
Preşedinte: Mihai Gligan,
Vicepreşedinte: Oli Pătraş
Explorările şi cartarea peşterilor clubului se concentrează în două zone de lucru: Ic Ponor – Munţii Bihor şi Munţii Pădurea Craiului. Se explorează şi se cartează în Peştera Cerbului, Fisura Neagră şi Avenul din Poieniţă, unde se reuşeşte joncţiunea cu Peştera Humpleu la cota –286 şi în Peştera cu Apă de la Bulz.
La Speosportul de la Costineşti, Speo Poli obţine locul I pe ţară şi premiul exploratorii. Ovidiu Pop obţine titlul de Speologul Anului şi Trofeul Johny Baboş. Se prezintă hărţile pentru Avenul din Poieniţă, Fisura Neagră, Peştera Cerbului.

1990
Preşedinte : Mihai Gligan;
Vicepreşedinte: Oli Pătraş.
Zonele de lucru sunt aceleaşi din anii anteriori.
Clubul devine, în primăvară, organizaşie neguvernamentală cu numele: Clubul de Speologie Politehnica. Explorările continuă în peşterile clubului şi Poieniţa depăşeşte7.500m dezvoltare. Clubul are un participant la o expediţie în SUA şi unul la prima şcoală de speologie cu participare românească din Franţa. Revelionul se organizează la Ic Ponor, cu invitaţi francezi şi germani.

1991
Preşedinte: Daniel Cârlugea.
Zona de lucru predilectă rămâne Ic Ponorul. Peştera Cerbului atinge 1.500 m dezvoltare şi -65 m denivelare. În vară, o echipă a clubului pleacă în Franţa într-o tură de speologie şi canyoning.

1992
Preşedinte Mihai Gligan.
Numărul de membri activi este destul de mic.
Activităţile se concentrează în special asupra zonei Ic Ponor, unde se lucrează în Peşterile Cerbului şi Humpleu. În septembrie şi octombrie Speo Poli a participat şi apoi a organizat expediţii în Avenul din Grind. În cea de a doua expediţie Gigi Frăţilă a atins terminusul avenului, dincolo de cota -500. În acelaşi an se depăşeşte târâşul de la „7 găleţi” şi Peştera Cerbului continuă spectaculos.

1993
Preşedinţi: Mihai Gligan şi Gigi Frăţilă.
Zona de lucru: Ic Ponor.
Se organizează ture în Cerbului, Humpleu – unde se organizează o tură de cartare cu bivuac, Colţului şi în alte peşteri din zonă. În vară clubul are un reprezentant la Jocurile Pirineene ale Aventurii, unde echipa română e a şaptea din 13 echipe. După Şcoala Naţională de Speologie de la Căput, Gigi frăţilă echipează primul canion din România, Cheile Galbenei.

1994
Preşedinte. Gigi Frăţilă
Turele de explorare şi vizită se organizează în zona Ic Ponor şi în Munţii Pădurea Craiului. Activităţile de la Ic Ponor se concentrează asupra sistemului Peştera Cerbului – Avenul din Onceasa (cu Vacă) şi a zonei adiacente, unde se fac colorări cu fluoresceină şi cartări de suprafaţă. Se cartează în Peştera cerbului şi în Avenul cu Vacă. Cazarea se face la căbănuţa de pe Alun, care e reconstruită de membrii clubului. În acest an, la Speosportul de la Băile Felix s-a luat decizia formării Federaţiei Române de Speologie
La Speosport … Speo Poli primeşte premiul pentru protecţia peşterilor

1995
Preşedinte Gigi Frăţilă.
CS Politehnica se afiliază la FRS.
Activitatea se concentrează asupra zonei apropiate de Cheile Someşului Cald.
Se continuă colorările în peşterile din zonă, se explorează şi se cartează galerii noi în Peştera Honu. Se începe lucrul în capătul amonte al Peşterii Corobaia Mare. În acest an se organizează prima tabără cu copii defavorizaţi, în colaborare cu organizaţia umanitară Asklepyos Cluj.Revelionul se organizează la Ic Ponor, cu 30 de participanţi.
Speosportul este organizat de CS Poli la Şuncuiuş. Se obţine premiul 2 la ştiinţă – Antoniu Bodnariuc cu o lucrare despre cristalele de calcit din Peştera Cerbului.

1996
Preşedinte: Paul Spânu
Zone de lucru: Munţii Pădurea Craiului, Ic Ponor.
S-au făcut descoperiri şi acţiuni de decolmatare în zona 10 Hotare. În tabăra organizată în zona Alunului Mare, se descoperă Peştera cu Ceaţă şi Avenul cu Ţânţari. Are loc, la Padiş, a doua tabără cu copii defavorizaţi, în colaborare cu Asklepzos Cluj. Şase membri ai clubului participă la şcoala de topografie. Antoniu Bodnariuc şi Tudor Tămaş prezintă la sesiunea de comunicări organizată de ISER o lucrare despre fungitele din Peştera cu Apă de la Bulz. La speosportul de la Băile Herculane se obţine Locul I pentru explorare şi cartare (Peştera cu Ceaţă). S-au prezentat hărţi pentru Peştera cu Ceaţă şi Honu. Miss Speosport: Nadia Fărcaş (SP).

1997
Preşedinte Nicolae (Puiu) Antonie.
Se continuă explorările din zona Ic ponor în peşterile Srânciob, Corobaia Mare şi se fac câteva descoperiri în zona Bătrâna. Se organizează o tabără cu copii defavorizaţi. La speosportul de la Cluj, organizat de CSA, premiul I la Ştiinţă este ocupat de Matei Vremir (CSA) şi Tudor Tămaş (SP).

1998
Preşedinte Puiu Antonie.
În zona Ic Ponor se explorează galerii noi în Peştera Colţului şi se fac masive (şi periculoase) decolmatări în avenul Poieniţă II. Se organizează o tabără cu copii defavorizaţi. La Speosportul de la Borşa – Maramureş se obţine Locul II pentru Stiinţă (Tudor Tămaş), locul III la proba sportivă, locul I pentru tabăra cu copii şi premiul foto pentru imagini din tabăra cu copii (Radu Ghiţulescu).

1999
Preşedinte: Puiu Antonie
Se continuă lucrările în Poienită II, se explorează în zona Poienii Vârtop şi în Gheţarul Vârtop. Începe explorarea Ponorului din Valea Ponorului. Se aniversează, la cluj, 30 de ani de la înfiinţarea clubului.La Speosportul de la Geoagiu Băi, Speo Poli primeşte Diploma de Excelenţă pentru activitatea clubului, la 30 de ani de la înfiinţare. Expunem toate hărţile mari şi fotografii. SP câştigă locul I la TSA pe echipe.

2000
Preşedinte: Dan Ciprian
Se fac ture la Cetatea Ciceului, unde se descoperă şi se explorează 3 peşteri noi; la Podul Cailor, M. Rodnei – 10 peşteri în colaborare cu Montana Baia Mare. Se fac dscoperiri importante în Ponorul din Valea Ponorului.

2002
Preşedinte: Dan Ciprian
Activitatea continuă preferenţial la Ic Ponor, dar fără rezultate spectaculoase. În urma unui acord cu GNSA şi CSA, s-au demarat acţiuni de explorare şi cartare în peştera Sâncuta.Revelionul se organizează la Ic Ponor, cu 10 participanţi.

2003
Preşedinte: Ovidiu Pop
Au Început acţiunile de recartare în Peştera rece, în vederea sistematizării zonei Valea ponorului – Valea Alunul Mic. S-au finalizat explorarea şi cartarea în Ponorul din Valea Ponorului. Colaborarea cu CSA continuă în Sâncuta. Speo Poli prezintă la Speosport problema jefuirii sistematice a depozitului paleontologic din Peştera Smeilor de la Onceasa. Clubul solicită oficial acordarea custodiei Peşterii Piatra Altarului.

Anunțuri
  1. Lucian
    19 Octombrie, 2010 la 22:07

    Buna as vrea sa ma in scriu si eu la clubul dumneavoastra de speologie sunt un iubitor al muntelui si respect foarte tare natura si pesterile nu am fost nici o data intro espedtie numa asa la o singura pestera da asa in vizita si de atunci ma fermecat foarte tarte si tare as dori sa invat tainele speologiei ,apropo nu sunt student eu as dori sa ma inscriu asa ca voluntar .spunetim cu cine ar trebui sa iau legatura si ce ar trebui sa fac , eu pot fi conctactat la adresa de email galateanlucian@yahoo.com sau la nr. de telefon 0756265839.
    Multumesc anticipat LUCI

  2. jo
    19 Octombrie, 2010 la 22:49

    Salut Luci!
    Esti bine venit printre noi, cel mai bine ar fi sa ne vedem intr-o marti seara, cand facem sedintele saptamanale si poate apoi planificam ceva tura.
    O sa-ti raspunda pe mailul personal, mai detaliat, unul din colegi. Numai bine!

  3. Dumitrache Gabriela
    15 Ianuarie, 2013 la 14:10

    Stiti ceva de Adelina Regneala?(in1985 era secretara Clubului)E din Cluj (absolventa de chimie.)M-ati ajuta foarte mult !Suntem foste colege de facultate!

  4. Dorin Onicel
    3 Septembrie, 2016 la 10:39

    Am fost si eu membru al acestui club in perioada anilor 1975-1978 ,iar in anul 1977-1978 am fost si presezinte(pe atunci nu foloseam aceasta titulatura pompoasa,).Am facut parte dintr-un cole ctiv si o echipa minunata din care făcea parte si Simona Simu,următoarea președinta ,din ceea ce am inteles citind prezentul istoric.Numele meu este Dorin
    Onicel si mi-ar face mare Placere daca pe aceasta cale as regăsi foști prieteni si las in acest scop numărul meu de telefon: 0743 018 354..Toată știma si admirația pentru actualii membri ai clubului pentru activitatea lor,pe care ii invidiez.Felicitări si succes!

    • 3 Septembrie, 2016 la 11:24

      Dorin, îți mulțumim pentru mesajul tău frumos! Dam mesajul tău mai departe spre colegii seniori.
      Multă sănătate și bucurii!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: